Abonare RSS
Imobiliare Contul meu  |   Inregistreaza-te

Portalul tau de promovari imobiliare

Tu publici anunturile, noi le promovam

Închiderea aeroportului Băneasa dezvăluie o comoară imobiliară de un miliard de euro

Publicat: 05-03-2012
Închiderea aeroportului de la Băneasa pentru zborurile low-cost prin majorarea taxelor de operare ce a forţat mutarea companiilor Blue Air şi Wizz Air readuce în discuţie interesele imobiliare din zona de nord a Capitalei, dar şi pe cele privind terenul aeroportului, de aproape 200 de hectare, o miză de aproape un miliard de euro, potrivit unei analize a ZF.
Închiderea aeroportului Băneasa dezvăluie o comoară imobiliară de un miliard de euro
Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a devenit în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost, adică pentru 2,4 milioane de pasageri anul trecut.

Cu toate acestea, şi mai ales în condiţiile în care pista de 3.200 de metri lungime este considerată de un specialist în aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au decis închiderea aeroportului.

Situat în inima celei mai dinamice zone din Capitală din punctul de vedere al dezvoltă rii imobiliare, aeroportul Băneasa reprezintă o miză imobiliară prin terenul pe care îl are în proprietate. Cele 180 de hectare pe care se întinde aeroportul, la care se mai adăugă un teren de 20 de hectare, potrivit ultimelor date disponibile, ar putea constitui obiectul unei tranzacţii de proporţii, dată fiind valoarea de un miliard de euro la care ar putea ajunge dacă se ia în calcul un preţ mediu de 500 de euro/mp. În acest moment, au mai rămas foarte puţine suprafeţe compacte de teren situate în zone strategice care ar putea atrage proiecte imobiliare de sute de milioane de euro.

Oficialii aeroportului nu au transmis dacă s-a luat sau nu în calcul vânzarea terenului, dar nici numele firmelor ce vor opera curse după mutarea companiilor aeriene low-cost şi aşa zisa "transformare în city airport".

Mai mult, închiderea acestuia pentru zboruri low-cost nu a dus şi la iniţiative pentru dezvoltarea unui nou aeroport (ce ar solicita investiţii de cel puţin 200 mil. euro), într-o zonă în care să nu deranjeze cu poluarea fonică. Terenul aeroportului este în proprietatea Ministerului Transporturilor, prin Compania de Aeroporturi.

Dacă în România se decide că de pe un aeroport aflat în apropiere de centrul Capitalei nu trebuie să se mai efectueze curse comerciale regulate, în Germania aeroportul din Frankfurt, aflat la doar 12 kilometri de centrul oraşului, traficul de peste 50 de milioane de pasageri nu este asociat cu o problemă de "poluare fonică". Înconjurat din toate părţile de proiecte imobiliare (rezidenţiale, comerciale şi clădiri de birouri), aeroportul din Băneasa a început să fie văzut de fapt în ultimii ani ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale.

Ce interes este în spatele deciziei de mutare a companiilor low-cost. Astfel că aeroportul a fost supus mai multor presiuni imobiliare, chiar s-a ajuns la cererea desfiinţării acestuia. Chestiunea a devenit chiar transpartinică: şi PD-L şi PNL au anunţat închiderea Băneasa. În 2006, în primul mandat la Ministerul Transporturilor, Radu Berceanu anunţa că vrea mutarea curselor low-cost la Alexeni, lângă Urziceni, adică la 60 km de Bucureşti.

Şi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu cerea în 2008 închiderea aeroportului şi mutarea zborurilor low-cost pe fondul poluării fonice a locuinţelor din zonă. La cererea lui Tăricenau, succesorul lui Berceanu, Ludovic Orban, a propus construirea unui nou aeroport în sudul Capitalei, la Adunaţii-Copăceni, şi mutarea zborurilor low-cost de pe Băneasa.

După ce în 2009 avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza seara pentru a nu deranja locuitorii din vecinătate, în 2011 fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a anunţat data la care se vor muta zborurile low-cost ca urmare a "transformării aeroportului din Băneasa într-un city airport pentru curse business şi VIP". Boagiu nu a putut fi contactată până la închiderea ediţiei ZF. Însă cursele de business şi VIP sunt foarte puţine în acest moment. Conducerea aeroportului nu a precizat, la solicitarea ZF, câte astfel de curse au fost în 2011 şi nici nu a furnizat lista cu operatorii aerieni care vor rămâne pe Băneasa.

Cine sunt vecinii aeroportului

În vecinătatea aeroportului Băneasa mai mulţi oameni de afaceri, printre care Gabriel Popoviciu, Ion Ţiriac, Dan Ioan Pop sau Gigi Becali au importante suprafeţe de teren.

Omul de afaceri Gabriel Popoviciu, care dezvoltă cel mai mare proiect imobiliar în nordul Capitalei prin intermediul firmelor Bă­neasa Investments şi Băneasa Developments, a obţinut la începutul anului trecut un plan urbanistic zonal (PUZ) pentru realizarea unui proiect de 200.000 de metri pătraţi în zona Băneasa. Una dintre firmele pe care le controlează alături de Nicolae Badea (preşedintele echipei de fotbal Dinamo Bucureşti) va construi în următorii ani spaţii de birouri, spatii comerciale şi logistice, dar şi un proiect de locuinţe care ar putea cuprinde 500-600 de apartamente.

Şi Ion Ţiriac a dezvoltat în vecinătatea aeroportului complexul rezidenţial Stejarii, alcătuit din 282 de apartamente scoase iniţial la vânzare şi ulterior spre închiriere, după ce au fost vândute doar câteva apartamente. Chiria pentru un apartament de 2 camere porneşte de la puţin sub 1.000 de euro pe lună, potrivit informaţiilor disponibile anul trecut.

Un alt ansamblu rezidenţial cu 680 de locuinţe, situat în zona de nord a Capitalei, în pădurea Băneasa (aproape de Grădina Zoologică), este Greenfield, dezvoltat de omul de afaceri Dan Ioan Pop, principalul acţionar al companiei Impact.

Nu doar investitori români au dezvoltat ansambluri rezidenţiale în Băneasa, ci şi investitori spanioli. Grupo Lar a dezvoltat ansamblul rezidenţial Natura Residence, cele 98 de locuinţe livrate iniţial în această zonă fiind vândute.

Şi compania de dezvoltare imobiliară Willbrook International, controlată de omul de afaceri Eyal Ofer şi cunoscută în special pentru realizarea turnului de birouri Cathedral Plaza din centrul Capitalei, a dezvoltat în zona de nord a Capitalei proiectul Oxford Gardens din Pipera, ce include 204 vile cu suprafeşe pornind de la 282 de metri pătraţi. Costul cu chiria unei vile variază între 3.000 şi 5.000 de euro lunar.

Va creşte cererea pentru teren şi locuinţele din Băneasa

Înlăturarea "poluării fonice" ce afecta cererea pentru locuinţe, va duce la creşterea cererii pentru cartierele rezidenţiale.

Mutarea zborurilor low-cost de pe aeroportul Băneasa va avea un impact pozitiv asupra pieţei imobiliare. Cererea pentru terenuri din aceasta zonă şi pentru locuinţe va creşte şi implicit, pe termen lung, va creşte şi preţul terenului. Este o oportunitate pentru dezvoltări imobiliare", a declarat Bogdan Georgescu, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Aeroportul Băneasa, cea mai bună pistă din ţară pentru avioane comerciale.

Dacă dezvoltatorii imobiliari au doar de câştigat, reprezentanţii companiilor aeriene nu înţeleg ce anume a dus la această decizie. Înainte de stabilirea exactă a datei pentru mutarea zborurilor, oficialii companiei aeriene low-cost Wizz Air atrăgeau atenţia că decizia aeroportului nu este de dorit.

Şi eu mă întreb de ce s-a luat această decizie, mai ales că aeroportul Băneasa dispune de cea mai bună pistă şi oferă un acces lejer pasagerilor dat fiind apropierea de Bucureşti. După reparaţiile din 2007 pista are cea mai bună structură de rezisenţă, un covor de asfalt cu elemente de memorie (covorul de asfalt înregistrează la aterizare/decolare mişcările avionului -n.red) cum nu mai are nicio pistă din ţară din câte ştiu", a spus Gheorghe Răcaru, directorul de strategie al Blue Air şi al grupului de firme controlat de Nelu Iordache.

El a susţinut că atunci când taxele de operare se majorează şi mai primeşti şi de la Compania Naţională de Aeroporturi o informare că se va începe renovarea infrastructurii aeroportului, în urma unui studiu care a arătat că infrastructura de rezistenţă este deteriorată, nu mai este vorba de o liberă decizie a operatorilor aerieni.

Din 25 martie, taxele pentru o aeronavă medie, de 60 de tone şi cu o capacitate de 150 de pasageri, vor fi mai mari cu 270 de euro, potrivit oficialilor aeroportului. Din această sumă, 150 de euro reprezintă costul suplimentar de un euro perceput pentru fiecare pasager, iar 120 de euro se vor plăti în plus pentru taxele de operare.

Cum va fi valorificată pista cu lungime de 3.200 metri?

Aeroportul nu a transmis cine va opera de pe pista de care dispune. Potrivit informaţiilor din piaţă, private jet-urile sau avioanele cu capacitate mică, de 2 sau 8 locuri, nu au nevoie de o pistă de 3200 de metri lungime, ci le este suficientă o pistă de 1.200 -1.400 de metri.

De pe această pistă a aeroportului Băneasa s-au înregistrat anul trecut 26.000 de mişcări, potrivit datelor de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti. Adică în medie au decolat pe zi 35 de avioane şi tot atâtea au aterizat. În ultimii ani, numărul de pasageri a crescut de la doar 30.000 de pasageri în 2002 la 2,4 milioane de pasageri datorită companiilor low-cost Blue Air şi Wizz Air, ce au fost obligate să se mute din 25 martie pe aeroportul din Otopeni.

Sursa: Ziarul Financiar

Imobiliare

ANUNT GRATUIT

Daca esti proprietar poti publica un anunt GRATUIT valabil 60 zile.
Patiseria FULGI DE NEA - Oradea
Imobiliare
Copyright © 2011-2015 • imobilum.ro • Toate drepturile rezervate.